30 iulie - Ziua Mondială împotriva traficului de persoane



Discordanțele dintre sistemul public și privat fac jocul traficanților. Haideți să ne unim eforturile pentru a proteja victimele!

William Lacy Swing, Director General OIM

Mâna de lucru – de la grădinarul din California până la bancherul din Singapore – nu a fost niciodată atât de mobilă în lume. Indiferent dacă este vorba de o persoană care spală vase la Roma sau de un designer la Londra, recunoaștem că ambiția umană este în permanentă mișcare; toți cei calificați sau necalificați, cu permis de muncă sau fără - au un obiectiv identic: să-și poată arăta și folosi abilitățile acolo unde sunt plătiți pe măsură.

Motivații economice simple sunt la originea deciziei de a călători care începe cu un vis pentru o viață mai bună și poate avea ca rezultat beneficii imense pentru țările de origine și de destinație atunci când se realizează într-un mod sigur și legal.

 

Dar, în timp ce marcăm Ziua Mondială Împotriva Traficului de Persoane, realitatea ne reamintește, din păcate, că migranții sunt prea adesea expuși unor riscuri disproporționate de exploatare și abuz atunci când caută oportunități mai bune de angajare departe de casă.

În fiecare an, milioane de migranți sunt traficați în interiorul și în afara granițelor și sunt victime ale explotării prin muncă. În unele cazuri, bărbații și femeile sunt forțați să muncească, fiind expuși  violenței fizice, amenințărilor sau manipulărilor psihologice. Deseori îndatorați din cauza procedurilor greoaie de recrutare sau a condițiilor de muncă, aceștia se confruntă în același timp cu presiuni enorme din partea familiilor și comunităților lor, care se poate să se fi împrumutat la rândul lor pentru a-și căuta locuri de muncă.

Alte forme de exploatare sunt doar puțin mai benigne – a munci în condiții periculoase sau pentru un salariu foarte mic, a constata deduceri salariale ascunse și restricții nerezonabile atât în ​​timpul orelor de muncă, dar și în afara lor. Toate aceste abuzuri fac rău și încalcă drepturile migranților.

 

Aceste practici abuzive pot apărea pe tot parcursul lanțului de aprovizionare al unui sector și pot trece neobservate între nenumărații subcontractanți care intervin pe parcurs. În calitate de consumatori, mereu în căutarea de bunuri și servicii avantajoase, avem responsabilitatea de a ne gândi la cei care produc bunurile pe care le dorim și serviciile de care avem nevoie.

 

Traficul de ființe umane există astăzi în fiecare țară și în fiecare sector economic. Indiferent dacă vorbim de industria cafelei, textilă sau de construcții, un lucru este sigur: niciun loc de muncă sau comunitate nu sunt imune la traficul de ființe umane.

 

Fenomenul este omniprezent și nu poate fi soluționat decât printr-o abordare globală. În special, consumatorii trebuie să se alăture guvernelor lor, comunității locale de afaceri și să colaboreze pentru a solicita respectarea standardelor de muncă decente. Trebuie să insistăm cu toții ca lanțurile de aprovizionare să fie libere de traficul de ființe umane și de orice alte forme de exploatare.

 

Există însă și semne de schimbare. Un număr din ce în ce mai mare de companii iau măsuri în lanțurile lor de aprovizionare; mai multe guverne dezvoltă noi politici și mecanisme de reglementare pentru o mai mare responsabilitate în afaceri. Societatea civilă joacă, de asemenea, un rol esențial în promovarea drepturilor migranților și asigurarea accesului la serviciile de protecție și asistență de care au nevoie.

 

 

Iată un exemplu celebru: abia în 2015, lumea a devenit conștientă de abuzul pe scară largă al muncitorilor din zonele de pescuit din sud-estul Asiei. Sute de muncitori au lucrat în sclavie virtuală. Guvernele de multe ori nu aveau mijloacele necesare pentru a pune în aplicare normele de protecție pe care mulți angajatori au învățat să le ignore.


Acesta este un început de schimbare. Consumatorii și marii comercianți cu amănuntul, conștienți de impactul negativ al abuzului din lanțul de aprovizionare, cer acum o mai mare transparență. La fel și guvernele care adoptă noi legi care necesită o mai mare responsabilitate din partea comercianților multinaționali care comercializează fructe de mare

Chiar dacă aceste tendințe pozitive sunt încurajatoare, trebuie făcut mult mai mult. Astăzi, mă voi concentra pe o provocare cheie pe care o văd drept următoarea prioritate pentru mobilizarea lanțului de aprovizionare: a obține asigurare din partea sectorului privat că migranții care au fost nedreptățiți au acces la compensații și la dreptatea pe care le merită.

Dincolo de consolidarea măsurilor de precauție, companiile pot și trebuie să-și asume răspunderea pentru nedreptățile comise împotriva muncitorilor lor și să se asigure că sunt luate toate măsurile posibile pentru a ajuta victimele traficului să se recupereze – acest lucru poate fi făcut prin colaborarea strânsă cu guvernele, cu organizații ale societății civile, organizații internaționale și cu victimele. Statele poartă principala responsabilitate de a lupta împotriva traficului de ființe umane și de a proteja victimele. Prin stabilirea unor legături mai strânse între sectorul privat și eforturile sectorului public de sprijin pentru victimele traficului, putem reconstrui împreună vieți frânte.

La începutul acestui an, OIM, Agenția ONU pentru Migrație, a lansat un set de linii directoare practice pentru companii pentru a răspunde acestei provocări. În conformitate cu Cadrul "Protecție, Respect și Remediere" al Organizației Națiunilor Unite, liniile directoare de remediere ale OIM descriu numeroasele căi pe care mediul privat le poate lua pentru a oferi remedii victimelor exploatării, în parteneriat cu actorii de guvernamentali locali și non-guvernamentali.

Aceste linii includ facilitarea accesului victimelor la servicii și sisteme de sprijin, cum ar fi îngrijirea medicală sau psihosocială; relocarea victimelor în alte contexte de muncă; oferirea posibilității de repatriere voluntară în țările de origine; sprijin pentru recuperare, reabilitare și reintegrare acolo unde este posibil. Mediul de afaceri ar trebui, de asemenea, să se asigure că a stabilit mecanisme de feedback, astfel încât acestea să poată îmbunătăți în permanență raportarea, protecția informatorilor și prevenirea altor daune.


Din ce în ce mai multe companii se reunesc pentru a aborda riscurile cu care se confruntă în lanțurile de aprovizionare, însă reabilitarea victimelor traficului rămâne un nou domeniu de activitate pentru sectorul privat. Prin urmare, trebuie să ne dublăm eforturile pentru a ne asigura că sprijinul acordat victimelor traficului de persoane devine un pilon cheie în activitatea noastră.

 

Ghidul OIM pentru Remediation for Victims of Human Trafficking in Extended Mineral Supply Chains poate fi accesat aici